GRADINA VLAHIA, un loc de poveste la marginea Bucurestiului

0
2828
Asa cum v-am obisnuit am sa va spun o poveste frumoasa despre un loc minunat, un loc drag mie,un loc de basm, pe care l-am descoperit in urma cu un an de zile si de care pur si simplu m-am indragostit! Acest loc se numeste GRADINA VLAHIA si se afla la o aruncatura de bat de Bucuresti, mai precis in Satul Snagov. Aici am intalnit traditia si autenticul romanesc, in special cel din zona Maramuresului.
      Ideea de a construii un sat Maramuresean in apropierea Bucurestiului i-a venit d-lui CRISTIAN DUMITRESCU ( proprietarul acestui frumos lacas), in urma cu 25 de ani si iata ca aceasta idee a fost pusa in practica si intr-un final a devenit realitate!
  Iubitor de natura si de traditiile romanesti, d-nul CRISTIAN DUMITRESCU, nascut la Fagaras, intr-o familie de romani, tatal sau fiind de profesie inginer agronom, iar bunicii de profesie unul judecator iar celalalt preot; a mostenit de la acestia dragostea de traditia romaneasca. Copil fiind, toate vacantele si le petrecea la Bucuresti, ceea ce a dus ca mai tarziu sa se  stabileasca definitiv in capitala.
 
  A urmat Facultatea de Instalatii din Bucuresti, student fiind, in perioada comunista a cerut sa i se faca pasaportul si  deranjand sistemul de la acea vreme a fost exmatriculat si de atunci i-a incoltit ideea de a pleca din tara. si chiar a plecat. In anul 1979 a ajuns in Canada, avand la el doar 60 dolari. In anul 1981 lucra deja ca proiectant la I.B.M, unde isi aduce aminte cu bucurie,spunand ca acolo a vazut primii roboti si primele PC-uri.
    Dupa revolutie, s-a reintors in tara si a deschis prima firma de proiectare si consultanta in domeniul IT-ului. Dupa un timp a renuntat la cele mai mari firme de distributie din domeniul IT-ului si s-a apucat sa-si construiasca propriul vis si anume,acela de a aduce aerul, casele si traditia din Maramures aproape de Bucuresti.
  “Nu a fost nimic planuit, totul este de la Dumnezeu”, imi spunea d-nul CRISTIAN DUMITRESCU. Initial si-a cumparat o casa la Snagov, dar intre timp a descoperit arhitectura maramureseana, de care s-a indragostit .Prima data a locuit intr-o casa maramureseana, dupa care a mai construit una si inca una si inca una… si asa a ajuns sa faca Agroturism.
    A construit patru case maramuresene, case vechi, autentice, stramutate in Gradina Vlahia cu intregul lor univers, case care au cate patru camere fiecare, decorate cu obiecte traditionale unicat, stranse de-a lungul timpului de catre d-nul Cristian Dumitrescu– un impatimit colectionar de arta romaneasca. Odăile poartă nume de femei și au utilități necesare confortului modern. Mobilierul tradițional autentic romanesc, cergile, ștergarele, icoanele,  obiectele decorative si cele  de uz casnic, toate acestea la un loc fac sa poarte cu mândrie urmele trecerii timpului si sa faca ca acest loc sa fie unul special pentru toti oaspetii care trec pragul acestor lacasuri, adevarate bijuterii traditionale.
     Dar cea mai frumoasa constructie dupa parerea mea este biserica din lemn, construita in anul 2016, dupa modelul Manastirii Dintr-un Lemn din judetul Valcea, ce poarta hramul Sfintilor Imparati Constantin si Elena  Aceasta este decorata cu diferite icoane din lemn, unele dintre ele chiar foarte vechi, toate facand parte din colectia proprietarului.
      Pe langa biserica si casele maramuresene, intalnim o mica fabricuta unde se proceseaza cu grija cerealele si legumele, un restaurant unde se pot servii diferite preparate traditionale, gatite cu legume proaspete, Bio, crescute in propriile sere; loc de joaca pentru copii,o ferma si grajdul cu zeci de animale si nu in ultimul rand un Muzeu al Taranului maramuresean decorat cu obiecte unicat, traditionale romanesti si un Muzeu al icoanei, unde intalnim mostenirea credintei stramosilor nostri. La acestea li se mai adauga o mica livada, o vie si cateva sere.
      Ansamblul de case maramureșene ce poartă nume de sate așteaptă cu nerăbdare să îți împărtășească din aerul traiului din trecut.

 Câteva cruci aflate în fața Muzeului icoanei îți aduc aminte de Cimitirul de la Sapanta.